Drogul meu esti TU!

Se spune ca, atunci cand consumi pentru prima data droguri, sau orice substanta avand acelasi scop, simti o stare de beatitudine, de euforie, de placere, uiti de problemele din viata cotidiana, esti exaltat la maxim si nimic nu mai conteaza. Plutesti si esti doar tu in universul tau minunat si altceva nu mai conteaza. Pentru ca, pentru moment, ai gasit o solutie temporara la o problema, si iti ofera fericirea si linistea de care aveai nevoie. Si totul e atat de frumos si minunat si vrei sa retraiesti acelasi moment la infinit, incat ai sa repeti de fiecare data aceeasi greseala. Si desi exista atatea campanii de informare care ne spun cat de periculoase sunt, si cum ofera dependenta, odata ce ai gustat din ele, nu te mai poti opri. Este foarte greu sa renunti la tot ce iti ofera ele pe moment, iar renuntarea la ele este foarte dureroasa. Fiecare are cate un drog care il face fericit, fie ca vorbim de tigara, cafea, bautura, ciocolata, sau chiar substante vegetale si propriu-zis droguri. Chiar si eu am un drog. Iar drogul meu esti TU! Pentru ca oricat de multa fericire mi-ai oferit la inceput, Tu ai distrus tot in ce am crezut, aveam in cap mii de ganduri si idei, conceptii de viata, etica si morala, credeam ca viata trebuie traita intr-un anumit fel, ca nu exista abatere sau cale de mijloc si eram convinsa ca nicicand nu voi renunta la drumul meu. Am crezut ca am un drum de mers si ca il voi urma orice ar fi. Dar ai aparut in viata mea si nu stiu ce ai facut, dar mi-ai intors toata lumea pe dos, gandurile mi le-ai amestecat, iar tot ce stiam si credeam am uitat. Nu mai au relevanta si nici o importanta, oricum toate sunt in trecut, desi nu as fi vrut. Desi viata mi-ai complicat-o , ai stiut sa o faci frumos, spunandu-mi poate ce am vrut sa aud sau ce imi lipsea sau pur si simplu ai stiut ce sa spui, ce credeai ca vreau, desi poate nu era adevarat. Tu ai reusit sa imi dai inima peste cap, sa o faci iar sa bata iar si sa simt fluturi in stomac, si tot tu, in acelasi timp, cu aceasi usurinta de nedescris, ai reusit sa o rupi in mii de bucati, uimita parca cum poti sa ranesti un suflet bun care mai ieri il iubeai. Esti drogul meu, impregnat adanc in sange si minte, esti fumul ce il inhalez, te respir adanc pana in strafundul sufletului meu, te simt in toti porii si in vene. Si mai stiu ca tu esti egoist, pentru ca desi nu ma iubesti, nici nu ma lasi sa imi traiesc viata, revii de fiecare data si ma consumi, ma vrei doar pentru tine si nu ma lasi. Ma ademenesti, imi spui ca esti ultima mea tigara si sa ma bucur de ea, sa mai simt odata fumul cum imi incalzeste inima, dar de ce ai face asta, de ce m-ai face sa renunt la lupta cu tine, sa renunt la toata munca depusa, cu sevrajul, de ce vrei sa ma vezi mereu cum sufar? E vina mea, pentru ca nu ma invat minte, ca nu ma pot lecui de tine. Desi imi faci rau si stiu ca nu esti bun pentru mine, ma ranesti de fiecare data, ma consumi din interior. Si incerc sa ma fac bine, sa scap de dependenta de tine, sa revin la o viata normala, daca mai poate fi numita asa. Si ca orice proces de dezintoxicare, doare al dracu de tare sevrajul, doare cand nu sunt cu tine, cand nu stiu de tine. Pentru ca imi e dor si ma gandesc la tine si vreau sa iti fie bine, si simt cum inima se mai sfarama un pic si in continuare poate sa doara la fel de tare ca prima oara si sa moara in fiecare zi cate putin. Desi nu voi mai simti stare de fericire, de bine, de tot ceea ce oferi cand esti cu mine, stiu ca daca ma voi vindeca de tine, de voi renunta la drogul meu, nu voi mai simti nici durerea de dupa, sevrajul, starea de rau pe care o provoci.
” Esti drogul meu cel mai eficient. Pacat ca eu sunt dependenta, tu indepentent.”