Un Craciun diferit

Iarna se apropie, imi bate-ncet la geam,
Gandul imi fuge cand mic copil eram,
Cum zapada prindeam in pumnii micuti,
Creand oameni de zapada din fulgii marunti.

In gerul de afara, inghetata, tremuram,
Sa ma incalzesc nicicand nu reuseam,
Cu nas inghetat, cu rosu in obraz,
Eram cel mai fericit copil de pe islaz.

Dar iarna niciodata singura nu venea,
Sarbatori frumoase si multe aducea.
Cadouri, jucarii, fericire, bucurii,
Colinde, luminite si povesti hazlii.

In casa mirosea cum poate doar Craciunul:
A cozonaci, sarmale, si nu uita vinul.
Era bine si frumos cand eram copii,
Din pacate acum toate-s amintiri.

Dar e departe iarna copilariei mele,
Acum sunt alte timpuri, este alta vreme.
Copii pe afara ei nu se mai joaca,
Cu ochii in tablete, stau numai in casa.

Din ce fu odata nimic n-a mai ramas,
Chiar si la zapada spunem bun ramas.
Oamenii sunt rai, n-au pic de bunatate,
Luminile din geam s-au dus si ele toate.

La colindatori nimeni nu mai deschide,
Ne-am pus lacat pe gura, inima si minte,
Spiritul Craciunului e de mult apus,
Magia si iubirea si ele s-au dus.

Traditii, obiceiuri, nu mai pastram nimic,
In vremuri moderne, totul este criptic.
Ce a fost candva, nu va mai fi vreodata.
Desi e iarna acum, nu mai e ca alta data.

Tare as mai vrea copil iar sa fiu,
Sa simt Crăciunul cum numai eu stiu.
Sa ies la joaca cum faceam odata,
Asteptand pe Mosu, poate mi s-arata.