Tandem cu singuratatea

Ce ironica si cruda e viata uneori,
Cum lupti de mic copil sa ai un viitor.
La final vezi tu ca totu-i in zadar,
Viata se duse si n-ai trait macar.

La inceput esti tanar si totul e frumos,
Ai vise si sperante, si cu ceva noroc
Tragi ca un catar, muncesti s-agonisesti,
Sperand ca fericirea tu ai sa gasesti.

Cand deschizi ochii vezi c-ai imbatranit
Ca viata trecu si n-ai simtit nimic
Cu durere-n suflet privirea ti-o arunci
La timpul irosit muncind numai pe branci.

In jurul tau pe nimeni nu cunosti
Toate iti par umbre ale unor fosti
Prietenii, familia, totul ti-e strain,
Iti bei singuratatea cu gust de pelin.

Iar la finalul vietii nimic nu folosesti,
Timpul ramas nu vrei sa-l irosesti
Cu lucruri efemere nu te mai obosesti,
Cauti iubire si sentimente omenești.