Daca am privi viata ca o calatorie cu trenul, in care calatoria reprezinta drumul parcurs de la nastere si pana la moarte, am observa ca de-a lungul acestui drum avem foarte multe opriri in statii in care urca si coboara atat de multi calatori. Acesti calatori nu sunt intamplatori, sunt oameni pe care i-am intalnit, cunoscut, vorbit, au facut parte din viata noastra, pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Consider ca totul se intampla cu un motiv si nimic nu este intamplator, de aceea fiecare om cu care intram in contact a fost pus acolo la momentul potrivit, pentru a invata o lectie, pentru a ne ajuta sa trecem de o anumita perioada, pentru ca am avut nevoie de ei. Sunt calatori care urca doar pentru o statie sau doua, si de cele mai multe ori nu le sesizam prezenta, nu ne influenteaza sau schimba in mare masura, oameni care ne insotesc jumatate din drum si de la care avem de invatat foarte multe, care ne ajuta si ne schimba perceptia asupra lucrurilor sau oameni care ne insotesc in calatoria noastra chiar o viata intreaga. Ei intra in contact cu noi, iar prezenta lor in viata noastra ne aduc aminte de drumul nostru, de misiunea noastra, ne aduc aminte de greselile noastre, de faptul ca am uitat o lectie dura, si in cele din urma, majoritatea pleaca. Un numar extrem de mic de oameni raman alaturi de noi pe tot parcursul vietii. Acestia au rolul de a ne insoti in calatoria noastra, indiferent de situatie, acestia sunt acolo. Toti oamenii care ii intalnim sunt o lectie ce trebuie invatata, buna sau rea. Indiferent de sex, varsta, etnie, mediu social, ei ne invata cate ceva, ne ajuta in diferite situatii sa le depasim mai usor, ne ofera o mana intinsa, un sfat, incredere in noi, satisfactie, ne ofera ce avem nevoie atunci. Chiar si o lectie dura, dureroasa, are ceva de spus, caci in urma ei vei invata sa apreciezi ce ai, vei invata stima de sine si vei iubi oamenii buni din viata ta. Simpla lor prezenta este suficienta incat sa ne determine sa facem lucruri pe care nu le-am fi facut pana atunci, lucruri ce ne pareau drept imposibil de realizat, sau care nu am fi avut curaj sa le facem, iar ei isi pun amprenta in viata noastra, ne schimba. Sunt oameni care vin si pleaca imediat, iar prezenta lor atat de nesemnificativa, incat ii vei uita rapid. Dar mai sunt acei oameni care vin si dau totul peste cap, te ajuta sa vezi lucrurile diferit, sa gandesti contrar educatiei si mentalitatii tale, care isi lasa amprenta asupra ta si care nu ii vei putea uita niciodata. Apar atunci cand ai nevoie de ei, fara chiar a sti, iar felul lor de a fi, de a gandi, te vor ajuta sa treci mai usor peste toate, sa mergi pe drumul care iti era destinat, dar de la care te-ai abatut, sau apar pentru a iti vindeca sufletul si a deveni o persoana mai buna, pentru a te scoate din abisul in care te afli si a-ti arata lumea. Poate ca acesti oameni te invata cum sa renunti la trecut, cum sa te desprinzi de durerea care iti apasa sufletul, cum sa iti vindeci inima si te invata sa mergi mai departe. Si in final, sunt cei care sunt langa tine pana aproape de final, care sunt de atata timp parte din tine si din viata ta, incat fara ei nu ti-ai putea imagina viata. Sunt atatia oameni care iti ating mana, insa putini care iti ating sufletul. Persoanele destinate sa se intalneasca, se vor intalni intamplator, dar exact cand trebuie.
“Intalnim fel şi fel de oameni. Oameni pe care-i iubim, oameni pe care-i uram, oameni pe care-i uitam si oameni pe care nu-i vom uita niciodata. Dar pe niciunul dintre acesti oameni, nu ii intalnim intamplator.”
Franturi dintr-un suflet ratacit 