Numai EA iubirea

Dar ce este iubirea? Definiti peste definitii, superficiale si seci, ce pot fi spuse de oricine. Zeci sau sute de articole postate de psihologi in incercarea de a desface pana la baza esenta acestui cuvant, romane de dragoste in care cei mai renumiti scriitori astern pe hartie sentimente si idei, melodii cantate din strafundul inimii de cei mai pasionati artisti si chiar razboaie purtate in numele iubirii, ne arata ca aceasta ocupa un loc important in viata noastra, este motorul care ne ajuta sa traim viata mai usor, mai frumos, care face ca totul sa merite.
Iubirea este pensula ce-ti coloreaza sufletul in culori vii, acel sentiment inaltator care atunci cand pune mana pe tine te asalteaza cu atat de multa fericire incat nici tu nu sti cum sa-i mai faci fata, simti ca prinzi aripi si te ridica in cele mai inalte vazduhuri. Iubirea este acel sentiment ce te face mai pasnic, mai rabdator si mai bun, mai puternic si mai grijuliu fata de persoana draga, mai fericit, ai o stare de calmitate si seninatate. Stiintific vorbind, cand iubim, suntem mai sanatosi, mai fericiti si mai frumosi, ne simtim in siguranta si avem o stare de bine generala. Iubirea e ca un drog, avand toate caracteristicile unei dependente: te gandesti obsesiv la cealalta persoana, distorsionezi realitatea in ceea ce-o priveste, esti dispus sa-ti asumi riscuri pentru a o cuceri, apropierea iti creeaza placere, iar despartirea o suferinta asemanatoare sevrajului. Creierul tau stocheaza sentimentele intense folosindu-se de aceleasi resurse utilizate de o persoana care este dependenta de droguri. Cand suntem indragostiti, creierul nostru inhiba abilitatea de a lua decizii bazate pe logica.
Se spune ca iubirea este doar un cuvant pana in momentul in care apare cineva special in viata noastra si ii da un sens. Dragostea nu este doar o definitie in Dex, nu este un obiect tangibil purtat in buzunar pe care il poti scoate cand iti convine si folosi doar cand vrei. Te loveste cand te astepti mai putin, te izbeste de pamant si te poarta ca un carusel printr-un amalgan de sentimente si stari, te ridica si coboara mai repede decat poti trage aer in piept. Iubirea nu apare niciodata unde, cand crezi si iti doresti tu. Ea se naste intr-un sarut, intr-un zambet, intr-o privire arzatoare, intr-o imbratisare plina de promisiuni, iar din acel moment, sufletul tau nu iti mai apartine. Ce poate fi mai frumos decat sa iubesti pe cineva, sa ai grija celuilalt mai presus de a ta? Sa iti pese, sa iti fie dor, sa vrei sa oferi, sa imparti, sa construiesti? “Iubirea este singura care te determina sa te schimbi, sa il pui pe celalalt inaintea ta si sa traiesti prin el, nu prin tine. Iubirea te face sa renunti la ego-ul tau si este singura care din doi face unu.” Atunci cand iubesti, in sufletul tau are loc o lupta puternica, deoarece a cunoaste sufletul altcuiva inseamna sa-l lasi sa ajunga la sufletul tau. Sa te deschizi, sa devii total vulnerabil, sa dai la o parte patura protectoare si sa ramai gol. Si este riscant, al naibii de riscant pentru ca nu stii niciodata ce se va putea intampla, cand ai pus totul pe tava, poti primi sau nu ce ai oferit. O fi dragostea de moda veche, dar nimeni nu a uitat sau sters din minte si suflet emotia unui sarut furat, o imbratisare calda, si nimeni nu a incetat sa creada ca pana la urma dintr-un sentiment poate iesi ceva special.
Dar oare de cate ori poti iubi? Romanticii vorbesc despre o singura mare iubire si suflete pereche, ce va tine pana la finalul vietii, cand pe patul de moarte cei doi batranei se tin de mana si isi retraiesc in ultima suflare viata minunata traita impreuna. Optimistii spun ca putem iubi de mai multe ori in viata, ca avem norocul sa intalnim oameni frumosi si buni ce ne bucura sufletul si sa ne bucuram de fiecare data de experiente noi. Pesimistii spun ca e posibil sa nu intalnesti niciodata iubirea, sa traiesti o viata in convietuire si compromis. Dar cred ca Iubirea nu o intalnesti doar intr-un singur loc sau intr-o singura persoana, sau doar o singura data in viata. Atata timp cat nu incetezi sa crezi, sa iti deschizi sufletul si sa nu iti fie frica, iubirea te va gasi. Ea te schimba, te face sa cresti, sa te cunosti mai bine si sa stii ce iti doresti cu adevarat. Nu cred ca poti sa iubesti in adolescenta la fel cum iubesti la maturitate, pentru ca atat noi, cat si sufletele noastre evolueaza, cresc, se transforma. De-a lungul vietii ai mai multe iubiri care te reprezinta pe tine, asa cum esti in diferite momente ale tale. Iubirea poate sa fie o nebunie copilareasca ce te face sa canti si sa razi de fericire din orice, ce apare in adolescenta si este o iubire idealista, parca smulsa din basmele cu feti-frumosi si ilene cosanzene. Suntem convinsi ca aceasta va fi singura iubire si nu conteaza daca este aprobata de societate sau de parinti. Credem ca asa arata iubirea, pare cea mai curata, si tot atunci aflam pentru prima data ce inseamna cu adevarat suferinta din dragoste. Si Iubirea poate sa fie incredere, confort si sentimentul de siguranta, poate sa fie pasiunea care te devoreaza pe dinauntru evoluand intr-o durere care te purifica, si este iubirea care o gasim dinspre adolescenta spre maturitate. Sau poate sa fie o pace interioara si o liniste nemarginita care iti spune ca langa acel om e locul tau si cautarea ta s-a incheiat, aceasta fiind iubirea matura. Si de fiecare data cand iubesti, in functie de persoana pe care o ai langa tine, in functie de varsta si maturitatea sufleteasca, de trairi si experiente, iubesti unic, diferit, si de fiecare data e noua si pura, unica, puternica. Pentru ca asa e ea, indiferent de trecut si experiente, de dezamagiri si tristeti, ea este puternica, vesela, frumoasa, datatoare de speranta. Pana si Albert Einstein dezvaluie ca cea mai puternica forta din univers este Iubirea. Nu ramane decat sa fim curajosi si sa ne permitem sa ne lasam inima sa simta, pentru ca este mult mai bine sa fii iubit si suferit din dragoste, decat sa nu fii simtit nimic.
“Iubirea este un foc ascuns, o boala placuta, o otrava buna la gust, o dulce amaraciune, un chin desfatator, un zbucium plin de bucurie, o rana salbatica si dulce, o moarte blanda.”