De-as fi stiut c-am sa te ranesc

De-as fi stiut c’am sa ranesc,
O fata draga ca’n povesti
Un drum de spini as fi ales
Numai sa n-o infaptuiesc.

Acum totul e prea tarziu,
Ce am simtit n-o sa mai stiu,
Inima abia de mai bate,
De dorul ei ea se zbate.

Iar regrete, is vreo mie
Inima de ea mi-e pustie,
Lectia jur ca e invatata,
Poate va fi’n alta viata.

Iti cer scuze, fata draga,
Stiu ca n-o sa ierti vreodata.
Tu ramai asa cum esti,
Fata draga din povesti.