De ce oare?

De ce oare primavara pomii infloresc
Iar oamenii cu patima se iubesc?
De ce oare natura se scutura toamna,
Iar iarna la moarte usor o condamna?

De ce oare dimineata soarele rasare,
Iar luna noaptea ne trimite la culcare?
De ce oare ne nastem si traim
Daca in final noi tot o sa murim?

De ce oare distrugem acest pamant,
Cand in final el ne va fi mormant?
De ce oare alergam dupa lucruri efemere,
Cand toate ne sunt simple iluzii, himere?

De ce oare ne incredem intr-un zeu,
A trebuit sa fii tu? A trebuit sa fiu eu?
De ce oare ce ne aduce multa fericire,
Poate fi totodata a sufletului nimicire?

De ce oare la scoala invatam,
Daca oricum mai tot o sa uitam?
De ce oare pe branci muncim
Ca doar facturile sa le platim?

De ce oare ne mai indragostim
Daca inevitabil din iubire suferim?
De ce oare noi oamenii am uitat
Cum e sa iubesti cu adevarat?

De ce oare o lacrima iti curge pe fata,
Oricat ai zambi, durerea pe tine e ramasa?
De ce oare omul tanar vrea sa ramana,
Cand la singuratate inima-i suspina?

De ce oare noi ne-am cunoscut,
Ca apoi sa fii o amintire in trecut?
De ce oare imi spui ca ma iubesti,
Cand nu faci decat sa ma ranesti?

De ce oare gura tu cu foc mi-o sarutai
Inconjurati de mireasma florilor de Mai?
De ce oare in final tu ai plecat
Si in urma ta nu te-ai mai uitat?

De ce oare totul intre noi s-a terminat
Cand trebuia sa fie ceva de neuitat?
De ce oare oamenii nu ii pretuim,
Realizam doar dupa ce rau pricinuim?

De ce oare de viata nu ne bucuram,
Cu rautati si ura sufletul inconjuram?
De ce oare atatea intrebari fara raspuns,
Cand iubirea ar fi trebuit sa fie de ajuns?