De-ar fi sa mor

De-ar fi maine ca sa mor
Nu mi-e frica, sunt dator!
Sunt un simplu muritor,
Prin viata trecator.

Am patimit in asta viata,
Si-am trait cu speranta.
Suflet nebun, m-am ratacit,
Am iubit si-am suferit.

De-ar fi sa mor, nu am regrete,
(Desi mai sunt mici momente.)
Am trait o viata plina,
Chiar de pare de duzina.

Dar ma macina o intrebare:
Daca mor, cui ramai oare?
Iti vei mai aminti de mine
Cand iti va fi rau sau bine?

Oare am insemnat ceva,
Ti-am atins, schimbat viata?
Sau am fost doar o naluca
Ce pe Valea uitarii aluneca?

De-ar fi sa mor, nu vei afla
Unde mi-e mormantul, crucea.
Dar aprinde o lumanare
Pentru a sufletului iertare.

De-ar fi sa mor, fara regrete!
Am trait tot felul de momente.
Viata merge mai departe,
Pentru morti, ea e in eternitate.

De-ar fi sa mor, nu plange,
Orice om, in final, se stinge.
Asa ne este data soarta,
E rotunda, se invarte roata.

De-ar fi sa mor, nu regreta,
Mi-am trait frumos viata.
Gandeste-te cu drag la mine,
In viata sa faci numai bine.

De-ar fi sa mor, mi-as dori
De poti, sa nu ma dai uitarii.
Sa ma porti in inima si gand,
Sa las ceva in urma pe pamant.

De-ar fi sa mor, nu uita:
Voi fi sus si voi veghea!
Ma voi ruga sa fii bine,
Te iubesc si tin la tine!